luni, 2 septembrie 2013

Despre ajutorul primit de la Sfantul Nectarie

Ma numesc Daniela si inca nu am implinit 28 de ani. Pornirea mea in cele ce urmeaza este aceea de a imi impartasi experienta legata de Sfantul Nectarie. Asa cum am citit si in alte istorisiri legate de aflarea Sfantului Nectarie, nici eu nu cunosteam – pana acum o luna – numele, nici viata si nici minunile acestui sfant binecuvantat de Hristos. Povestea mea incepe, intamplator sau nu, o data cu primele discutii serioase pe care le-am avut cu logodnicul meu despre pregatirea nuntii noastre. Acum aproximativ doua luni au inceput cu adevarat pregatirile pentru acest eveniment important, desi eram logoditi deja de 2 ani si impreuna de peste 6 ani. Din motive superficiale, care nu reprezentau de fapt niciun impediment in a ne cununa in fata familiei si a lui Dumnezeu, am tot amanat complacandu-ne in aceasta situatie. Nici dupa ce am reusit sa ne cumparam un apartament nu am grabit evenimentul, nici nu am gasit timp sa chemam preotul pentru a ne sfinti casa. Acum insa am realizat greselile noastre in toate aceste amanari, deoarece iubirea adevarata trebuie impartasita Domnului pentru ca El sa o binecuvanteze si sa o faca roditoare. Din aceasta greseala a amandurora si a altor greseli ale mele in fata lui Dumnezeu, mi-a fost data o incercare in viata mea. Acum doua luni, o data cu inceperea pregatirilor de nunta, am simtit niste dureri violente de cap, foarte ascutite, ca niste bice. Durerile erau localizate in partea stanga-sus a capului si nu erau ameliorate de clasicele medicamente pentru dureri de cap. Toate acestea au devenit motive de ingrijorare pentru mine si cei dragi mie, asa ca am mers la un doctor neurolog care mi-a recomandat sa fac un test RMN. Testul mi-a fost recomandat mai mult pentru a ma linisti pe mine, deoarece doctorul era convins ca nu este nimic grav si ca... „Domnisoara, la varsta dumitale, in 99.9% din cazuri nu este nimic; dar daca vrei, te trimit sa mergi sa faci un test RMN.” Iata de ce incurajez pe oricine simte ca este ceva in neregula sa insiste cu investigatiile si sa mearga la doctor. Doctorii sunt umani, supusi greselii, fac bine pana intr-acolo unde le este ingaduit prin cunostintele si experienta lor. Insa Dumnezeu este mai presus de orice cunostinte ale oamenilor si orice diagnostic si m-a ajutat in tot ce a urmat. La primirea rezultatului RMN devenea deja clar ca durerile avute aveau o cauza concreta, ce parea sa necesite o interventie chirurgicala. Era vorba despre o tumora osoasa a craniului, depistata la timp insa prin mila lui Dumnezeu si lucrarea Sfantului Nectarie si a Sfantului Mare Mucenic Mina. Tot ce a urmat acelui rezultat mi-a dat senzatia ca “cineva” a avut grija de mine si m-a tras de maneca pentru a merge unde era nevoie. Fara sa fi avut vreodata cunostinta de astfel de boli, am ajuns la cel ce este considerat cel mai bun medic pentru astfel de cazuri; un medic stralucit si un om minunat, demn de tot respectul si admiratia – Prof. Dr. A. V. Ciurea de la Spitalul Sanador din Bucuresti. Multa sanatate ii urez domnului doctor, echipei de la acest spital si Dumnezeu sa ii binecuvanteze si tot ceea ce fac pentru pacientii lor. Mai importante, insa, decat ingrijirile medicale sunt cele ale sufletului. Cu trei zile inaintea operatiei am ajuns pentru prima oara la frumoasa Manastire Cernica din apropierea Bucurestiului, iar cu o zi inaintea operatiei am revenit aici pentru a vorbi cu un preot si a cumpara o carte de rugaciuni. Marturisesc ca pana la aceasta incercare din viata mea, am iubit pe Domnul dar am gresit in fata Lui nepostind, nemergand la Biserica pentru Spovedanie si Impartasire, necitindu-I cuvantul. La plecarea de la manastire, in drum spre magazinul de unde urma sa cumpar cartea de rugaciuni, un calugar s-a apropiat de noi, m-a intrebat cum ma numesc si care este necazul nostru. Dupa o scurta discutie, ne-a spus sa mergem la Manastirea Radu Voda din Bucuresti la moastele Sfantului Nectarie care este ajutator celor bolnavi. Atunci a fost prima data cand am auzit numele acestui sfant minunat, am acceptat indemnul calugarului si am mers chiar in acea zi la moastele Sfantului Nectarie. Primul semn pe care eu l-am vazut ca fiind mai mult decat o intamplare a fost acela ca, cu cateva saptamani inainte de a merge la doctorul neurolog pentru investigatii, am trecut cu masina in mare graba pe langa zidurile Manastirii Radu Voda. Intr-un mod inexplicabil mi-au atras atentia acele ziduri si putina curte pe care am zarit-o in acea graba, chiar am insistat cu intrebari la logodnicul meu – bucurestean fiind – ce biserica este acolo sau ce este acolo, ca asa frumos mi se pare locul acela. Nici el nu a stiut sa imi raspunda pentru ca nu mai fusese niciodata acolo, nici nu auzise de acea manastire. Cum am ajuns in fata acelor ziduri, dupa intoarcerea de la Cernica, am fost foarte uimita sa vad tocmai locul de care intrebasem si eram atat de curioasa sa vad. Asa am aflat ca ni se indruma pasii acolo unde ne este nevoia. Al doilea semn prin care am simtit ca am fost pazita si indrumata spre a il cunoaste pe Sfantul Nectarie, a fost atunci cand citeam o carte despre viata si minunile savarsite in timpul vietii dar si dupa trecerea sa. Se istorisea ca Sfantul Nectarie primea adesea, in timpul traiului sau la Manastirea din Insula Eghina, vizita Sfantului Mare Mucenic Mina. Citind acestea, lacrimi mi-au brazdat obrazul, intelegand ca datorita acestui Mare Mucenic am ajuns a il cunoaste pe Sfantul Nectarie. Sfantul Mare Mucenic Mina este sarbatorit pe data de 11 noiembrie, care este si data zilei mele de nastere. Astfel, pentru mine nu a fost nicio intamplare sa cunosc medici buni in meserie si la suflet sau sa vad frumusetea Manastirii Radu Voda si ce comoara ascunde. Iata ca sfantul meu pazitor m-a avut in grija si m-a indrumat. Am acasa o icoana cu Sfantul Mina si purtam una si in portofel, insa spre rusinea mea nu ii cunosteam minunile si nu obisnuiam sa ma rog lui. Cu toate acestea, mi s-a aratat mila si iubirea lui Dumnezeu. De la Sfantul Nectarie am invatat ca boala este o incercare in viata omului si ca trebuie privita ca o curatare a pacatelor si indemn spre inteleptire. Era cu adevarat nevoie in viata mea a ma apropia de Dumnezeu si de Biserica Lui, pentru a imi linisti sufletul. Desi nu s-au terminat investigatiile de dupa operatie si astept sa primesc tratamentul, am mare credinta in Domnul care s-a milostivit spre mine prin sfintii Lui minunati, Sfantul Nectarie si Sfantul Mare Mucenic Mina, si prin Preasfanta Maica Dumnezeului nostru. Slava aduc Tie si Sfintilor Tai, Doamne, binecuvantat fie numele Tau de acum si pana-n veac. Amin." (Daniela)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu