sâmbătă, 11 decembrie 2010

Un fragment din cartea aflata in curs de aparitie- "Marturisitorii". Asteptam in continuare marturii despre minunile Sfintilor de la Aiud




1.Doamne ajuta,
Sfintii ne sunt ajutor de nadejde. Am ajuns la aceasta concluzie, din pacate prea tarziu. Daca de acum 20 de ani ii cautam, le ceream ajutorul alta ar fi fost viata mea. Dar multumesc lui Dumnezeu ca a avut cu mine rabdare mult prea mare. Ma intreb de multe ori cine s-a rugat pentru mine atat de puternic de l-am regasit pe Dumnezeu si sfintii lui.
Sa revin a marturisi ajutorul lor. De sfintii de la Aiud am auzit de la Danion Vasile si ieromonahul Augustin cand au fost la Baia Mare la lansarea cartii Din temnite spre sinaxare. Apoi am mai citit pe net.In 2009 am fost personal pana la Aiud, la fel in 2010cand am primit ulei de la candela Maicii Domnului spunandu-ne ca face minuni. Eram putin nedumerita, dar nu mi-am pus prea multe intrebari caci sunt de la vrajmas. Am luat uleiul si m-am gandit ca-l voi folosi.Minunea a fost cand am fost diagnosticata cu un rosu in gat sever si eu m-am gandit sa beau putin din uleiul de la candela de la Aiud caci am luat vreo trei sticlute si nu l-am folosit. Mi-am zis ca nu i-au medicamente si-mi pun nadejdea in ajutorul sfintilor. Asta a fost inainte de culcare de abia puteam inghiti, ma si durea ingrozitor. Dimineata cand m-am sculat minune- gatul era vindecat. Am trecut repede pe acel moment daca ziceam cuiva raspunsul era ca a fost o coincidenta s.a.m.d. Iata ca azi, 4 noiembrie s-a facut o si mai mare minune. Ieri dupa o curatare de canal la un dinte si plombarea altuia mi s-a pus o durere mare la dinti caci iesisem de sub efectul anesteziei. Nu mai puteam de durere azi dimineata si fiindca nu prea sunt se acord cu medicamentele , cred ca Dumnezeu mi-a dat gand bun sa mai beau puti din sticluta cu ulei de la Aiud. Plangeam de durere , drept urmare am luat cateva picaturi. In cateva secunde simteam ca-mi amorteste zona respectiva, iar acum la cateva minute cand si va sriu uluita nu MA MAI DOARE DELOC. Fara medicamente....
Nu mai am cuvinte. Daca am avea nadejde , credinta toate ne-ar fi cu putinta. Nu ma mai indoiesc de ajutorul sfintilor.Poate asa a fost sa fie caci nu demult , cam 2 saptamani cineva apropiat imi reprosa ca invoc ajutorul sfintilor mucenici. Iata ca ei au vrut sa ma intareasca in credinta.
Nu merit pe cat primesc. Domnul atotmilostiv se indura de mine si de intraga mea familie.


Bretan Florina, Baia Mare

2.Buna seara,

Am citit, probabil nu intamplator, ca adunati marturii despre minunile facute de Sfintii Marturisitori in scopul canonizarii lor.

Nu stiu daca are rost sa va spun numele meu (desi nu cred ca are nici o importanta), dar cu siguranta este mai importanta mica istorioara traita de mine.

In aceasta vara, am ajuns de cateva ori pe sfantul munte Athos, unde, am vazut cu mare bucurie cu cata evlavie se cinstesc moastele noilor marturisitori.

Necunoscand prea mult lucruri despre suferintele si sfintenia acestora am inceput sa citesc o serie de carti, de care, cu sinceritate, am ramas cutremurat.

Nu dupa multa vreme, un frate roman de la un schit romanesc din sfantul munte a ajuns in tara, trecand o seara si pe la mine. Nu mica mi-a fost surpriza sa vad ca purta in permanenta asupra lui particele din sfintele moaste, care emanau o mireasma extraordinara.

Cu rusine i-am cerut o bucatica mica din moastele purtate asupra sa, ca binecuvantare.

Fara cea mai mica retinre, mi-a dat o particica, pe care, ulterior, am pus-o intr-o cruciulita de lemn, pe care, in momentele grele, o purtam si o port la gat spre ajutor.

Astfel, la inceputul unui concurs aeronautic la care eram concurent (pe la mijlocul lui 2010), Sfantul Marturisitor a inceput sa emane o mireasma atat de puternica, iesind prin combinezonul de zbor, de parca as fi inspirat dintr-o sticluta cu mir.

Am prins curaj, si am simtit un sprijin nevazut, trecand peste emotii si, desi rezulatele finale au fost modificate in defavoarea mea, am castigat acel concurs.

Nu stiu cat de graitoare este intamplarea pentru dumneavoastra, dar, din punctul meu de vedere, am certitudinea ca, din nevazut, Dumnezeu mi-a facut cadou un mare prieten, in fata caruia, prin multele mele atitudini, sunt nevrednic.

De-a lungul anului, cu toate ca sfintele moaste miros a mir in permanenta (totusi e un miros diferit fata de mirul „clasic”), din cand in cand, mirosul creste mult in intensitate. Probabil atunci se manifesta ajutorul, iar eu nici nu realizez. Ultima oara cand mirosul a fost puternic, a fost in dimineata in care m-am hotarat sa ma spovedesc, si toata ziua, mai departe.

Un gand bun va doresc, si va promit ca la orice manifestare a Sfantului, veti fi primii care veti stii.

Numai bine si Doamne Ajuta.
(R.I)




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu